marți, 23 februarie 2010

despre ieri....si azi

pentru ca maine am examen
si pentru ca nu am invatat nimic,
dar nici nu am chef...
si pentru ca e luni
si e inceput de saptamana,
iar inceputul de saptamana in general e urat
si lipsit de chef........

pentru ca azi am examen
si pentru ca inca nu am invatat nimic,
si inca nu am chef....
si pentru ca e marti
si nu mai e inceput de saptamana,
dar ziua de marti o incadrez tot la "inceput de saptamana"
iar inceputul de saptamana in general tot urat a ramas
si lipsit de chef....ba chiar s-a accentuat


[dar pana la urma... e ultimu examen si scap:D]- sa bem pentru asta

miercuri, 20 ianuarie 2010

Extravaganta?!

Era una din excursiile pe care scoala le organiza pentru schimb de experienta. Credeam ca o sa fie la fel de banala ca si cele din urma. Dar nu a fost cazul.Printre ei erai si tu.Ne priveam cu subinteles,caci impartasisem impreuna o experienta minunata.Dupa ore intregi de mers prin padure,ne-am ratacit de
ceilalti.Afara se intuneca.Cerul era acum acoperit de nori umflati si vineti.Mirosul ploii era patrunzator,dar inca nu simteam nici o picatura.Atmosfera era extrem de incarcata,ca si cum avea sa se intample ceva important.Copacii se leganau in vantul furios care parea sa nu aiba nici o directie,ravasindu-ne parul.Cand cerul fu despicat de un fulger orbitor,am vazut ca in fata noastra se deschidea gura unei pesteri.Nu ne gandeam decat la ceilalti,sperand ca au ajuns in siguranta la cabana.Cu ultimele puteri am reusit sa intram la adapost,privind cum furtuna se abatea feroce asupra
noastra.Fulgerele luminau cerul iar tunetele il cutremurau.Ploaia se pravalea in torente,dar acum o priveam nepasatori.Vroiai sa profiti de faptul ca suntem singuri in mijlocul naturii,pentru a trai sublimul. Imi cuprinzi gatul cu bratele si observi pe chipul meu o expresie ce tradeaza o lupta launtrica,de
parca n-as vrea sa te sarut,dar totusi nu ma pot stapani sa n-o fac.Aerul e strabatut numai de zgomotul furtunii si de cel matasos al al rasuflarii grele.Infocat de pasiune,ma ridici in brate si ma duci in pestera. Ma lasi usor pe pamant,acaparandu-mi lacom buzele si indepartandu-mi hainele pentru a-mi atinge
pielea delicata si fierbinte.Iti simt gura ca o vapaie pe piele,ce starneste in mine fiori mistuitori.Usor,ca intr-un ritual,iti treci mainile peste sanii mei infierbantati.Varfurile degetelor zabovesc pe sfarcuri si senzatiile care ma strabat sunt atat de puternice incat imi pied ratiunea.Iti lasi capul in jos si
ii saruti cu pofta,dar tandru.Eu stiu ca trebuie sa opresc totul dar ar fi ca si cum as incerca sa opresc ploaia torentiala.Imi saruti mijlocul fierbinte,imi ridici soldurile spre gura ta deschisa.Imi cercetezi cu limba miezul dulce si ud,ma saruti innebunit ca si cum ai bea nectarul unui fruct delicios.Placerea
mea atinge culmi insuportabile si te implor sa puni capat acestui dulce chin.Ingenunchezi intre coapsele mele si me patrunzi.Incet si adanc,parca pentru a-mi prelungi chinul.Te misti in mine,mangaindu-ma si facandu-ma sa nu mai stiu de nimic,decat de tine.Spatele tau e umed si muschii se misca sub atingerea
mainilor mele care se strecoara sub blugii tai,cuprinzandu-ti fesele si tragandu-te in mine si mai mult.Gemi de placere cand te sarut.Buzele tale au gust de mosc si prohibit.Ne sarutam cu delicatete,apoi cu lacomie.Ma mangai pe sani in timp ce miscarile sunt tot mai frenetice.Simt pentru o clipa ca timpul a incremenit ,apoi iti simt eliberarea ca un val cald si puternic.Epuizati,ramanem
imbratisati,tu cu capul pe sanii mei,eu cu picioarele incolacite in jurul tau.

Cutremurandu-ma,incerc sa nu ma gandesc cine suntem si ce roluri opuse jucam,de fapt...

joi, 7 ianuarie 2010

Ce faci...?!


Ce faci…? Ce faci atunci cand iubesti pe cineva si vrei ce e mai bun pentru el, chiar daca asta inseamna sa-l lasi sa plece fara sa-i mai vezi zambetu? Imagineaza-ti telefonul vibrand, sunand, in timp ce tu privesti ceasu, era ora la care de obicei suna, acuma insa o tacere morbida a pus stapanire pe el.
Crezi ca poti sa o faci? Poti sa nu fii atat de egoist incat sa-l lasi sa-si gaseasca adevarata fericire, chiar daca in adancul sufletului crezi ca tu esti fericirea lui? Poti spune acele 5 cuvinte, zmulgandu-le de pe buzele tale, uitand de lacrimi si durere?
Cat de mult poti rezista? Cat crezi ca poate dura aceasta agonie?

Ceea ce ai facut e mai mult decat ai putea accepta ca fiind singura varianta.

joi, 24 decembrie 2009

Calatorie

Privirea imi e incetosata. Aud vag ceasul ticaind. Minutele trec….si trec….si trec. Parca au trecut milisecunde, cand de fapt in realitate au fost ore. Mainile imi par atat de goale, de parca tocmai as fii dat drumu la ceva pretios. Am inceput sa inhalez aerul foarte repede. Parca penru a avea mai mult timp. Mai multe secunde. Aud ceasul din ce in ce mai vag. Tic. Tic. Tic.

>>>>>>><<<<<<<


Deschid ochii inainte de a ma intoarce acolo unde ar trebui sa fiu, inapoi de unde sunt. Bataile inimi sunt atat de puternice incat parca ar fii in ureche. Exact cum se intampla mereu. Sunt calma. Imi adun gandurile. Inspir adanc. Imi simt mainile inghetate. Tic. Tic. Sunetul ceasului se aude mult mai bine. Intorc capul spre stanga. Se opreste ticaitul. Bataile inimi nu se mai aud. Mainile sunt mult mai calde. Imaginea e foarte clara. Nu mai sunt in stare sa respir. Imaginea Terrei ma omoara. Atat de mult albastru. Atat de mare. Ai crede ca e o planeta pe care domneste fericirea si intelegerea. Ai crede. Dar eu nu o fac. Ochii…mi se inchid. Marea de albastru se ascunde dupa ploape. Ceasul se aude din nou. O lumina puternica nu ma lasa sa-mi deschid ochii. Lupt. Incerc. Am reusit. Seara asta e speciala. Luna a prins viata din nou. Lumineaza cum nu a facut-o de ceva vreme. Parca si eu zambesc cu toata inima. Inima?!... Da. Sunt in viata. O simt. Bum. Bum. Bum.

marți, 22 decembrie 2009

Amanunte

In seara aceea a fost mai frig decat de obicei.
Nu ca as fi remarcat asta.
Nu ca mi-ar fi pasat.
Dar a fost.
Am simtit.
....

As fi vrut sa-mi pese.

Ca un fulg


Sunt usoara ca un fulg. HaHa. Asta e putin cam evident nu? Da, stiu cum arat, dar nu vorbesc despre greutatea mea. Doar asculta-ma o secunda. Poate ca trebuia sa formulez altfel. Sunt usoara precum e albul. Asta suna mai bine pentru urechile tale? Ochii iti apreciaza mai bine la auzirea acestor cuvinte? Nu? Poate au nevoie de o explicatie. Mai stai putin pe aproape. Promit ca nu voi incerca sa te seduc. Sunt usoara ca un fulg, iti amintesti? Oh….alb. Cat de rau poate fi? Nu am nicio culoare. Un contur alb nu raneste pe nimeni. Asta e un adevar. Contur suna mai bine, nu?! Asta e tot ce sunt eu. Un mic contur. Perfect desenat pentru a tine toate culorile pe care le pot detine. Foarte frumos modelat pentru a sprijinii toate nuantele care au puterea sa ma inlocuiasca. Si ce e cel mai rau, sau mai bine, banuiesc, pentru tine, este ca puterea ce se invarte in jurul meu face asta si doar asta. Se invarte. Dar, cu toate astea, sunt alb. Sunt fara culori. Stau pe un pat alb, acoperit de asternut alb. Imi leagan picioarele peste marginea patului. Micile lumini negre stau suspendate in aer intre tavan si podea. O piscina neagra, invartindu-se si ispitindu-ma. Ma cheama. Aud soaptele. Tu ma strigi. Degetele mele dau la o parte asternutul. Picioarele mele ating piscina de sub mine. Ma umplu de culoare. Da, stau in picioare. Stau singura si ma bucur de lume, in curs spre depravare. Nu am stiut niciodata cat de bine m-as simtii. Exact, am stat in spatele liniilor pana acum. Am fost usoara ca un fulg. Usoara ca si albul. Am pasit pentru a-ti tine companie. Si pentru asta picioarele mele sunt grele precum plumbul. Stai jos. Nu am terminat. Nu m-am oprit acolo. Stand nu a fost suficient, nu a fost indeajuns de negru. Depravarea asta, jur, era ca un drog. Imi dadea forta sa merg mai departe. Am invatat din nou cum sa merg. Portocaliu si rosu. Chiar si albastru vedeam in jurul ochilor mei. Greutatea mea a coborat de la fulg la plumb. Culoarea mea alba spre negru. Stiu ca pentru tine nu are niciun inteles ce spun aici, dar te rog lasa-ma sa termin. Macar atat pot face…. Sunt un simplu contur, iti amintesti? Un contur micut nu raneste pe nimeni. Sunt aproape gata…. Cand m-ai vazut prima data, iti amintesti? Nu, pentru ca nu am fost acolo. Nu cu adevarat. Am fost doar o schita facuta la repezeala. Nu aveam culoare, nu aveam greutate. Nu aveam istorie. Eram curata. Pura. Si totusi nu am contat. Tu vroiai obscenitate. Am vazut in ochii tai. Nimeni nu vrea inocenta. Nu m-ai vrut asa cum eram. Nu ai vrut un corp neatins. Ai vrut istorie. Ai vrut cicatrici, semne si vanatai care sa-ti demonstreze ca am fost si in alta parte. Ai vrut alb pentru a pune stapanire pe incheieturile mainilor mele. Rosu pentru gratia coapselor mele. Am simtit asta in bataile inimii tale. Ti-am surprins privirea cand ai vazut ce-ti pot oferii. Ce pot face liniile albe si unghiurile pentru tine. Iti amintesti? Cum mi-am lasat patul cald si m-am alaturat lumii? Iti amintesti cum obisnuiam sa arat? Alba fara culori. Eram usoara precum albul. Si tu ai schimbat asta. Spune-mi de ce ai facut asta? De ce m-ai urat asa cum eram? Am lasat albul pentru tine. Mi-ai daruit culoare si eu ti-am oferit un secret. A fost o schimbare drastica. M-am asezat in patul meu si am transformat tot in negru. M-ai sedus si m-ai instruit bine. Mi-ai aratat ce vroiai. Mi-ai aratat ce vrea lumea.
Vor mai mult decat un capriciu dulce.
Vor mai intunecat decat o impresie pala.
Vor cere mai mult decat ai tu sa oferi.
Se vor uita urat impotriva corpului tau transparent si vor disparea daca nu te deschizi si le dai ce vor.


Am mintit.
Am incercat sa te seduc.
M-ai instruit atat de bine.
Suna bine nu? Foc si sange si culoare si intinare. Ceva care sa-ti ia foc ochii. Ceva care sa-ti alerge pana in varful degetelor si inapoi.
Haide, iesi din asternuturile tale.
Sunt piscina prefacatoriei care asteapta sa te coloreze.

O suta de mangaieri de perie inainte de a merge la culcare...

Din lumea in care am intrat si am iesit azi: "Poti avea in viata cea mai inalta, mai deplina si mai perfecta fericire, minunata fiinta. Eu pot sa fac parte din ea, alaturi de tine, cat timp vei dori tu. Pentru ca...sa stii chiar din acest moment: eu voi dori intotdeauna asta, chiar si atunci cand nu-ti vei mai intoarce privirea inapoi ca sa ma privesti."